Toate drumurile duc la Roma. Eu cred că m-am rătăcit pe un astfel de drum.
De fapt, aceasta a fost cea mai ieftină destinație care mă interesa cât-de-cât.
Fiind prima experiență de acest fel, am făcut câteva greșeli.
1. Nu am activat Roaming
Se pare că nu toți operatorii de telefonie au activat Roaming în mod implicit.
Pe vremea aia, aveam telefon Dual-SIM, dar ca să pun al doilea SIM trebuia să renunț la cardul de memorie. Memoria telefonului nu era suficientă pentru câte poze aveam de gând să fac.
Foloseam două telefoane, cu unul pe care aveam o ofertă bună de Internet, iar pe celălalt aveam numărul pe care mi-l cunoaște toată lumea și îl am de mai mult de 10 ani.
Pe cartela de date, nu aveam activat Roaming-ul. Se pare că trebuia activat cât încă eram în țară. Habar n-aveam. Pe abonament aveam mult prea puține date.
A trebuit să cumpăr un SIM, care evident costa mult mai mult decât acasă, doar ca să am Internet.
Atunci, în 2017, tocmai intrase în vigoare regulamentul pentru Roaming în Spațiul Economic European (SEE = UE + alte câteva țări), prin care beneficiile incluse în abonament se pot folosi oriunde și în Roaming.
2. Am rezervat prea multe tururi ale orașului
Inițial, voiam să rezerv un tur pe Segway (pentru că nu fusesem niciodată) și altul cu bicicleta.
Turul pe Segway a fost anulat din lipsă de turiști (cică) la ora respectivă, așa că mi-am rezervat repede altul, tot pe Segway, dar la alt operator. Și ăștia au anulat, dar mi-au propus altă zi și altă oră.
Am acceptat.
Apoi prima firmă a revenit și mi-au propus și ei să reprogramăm. Un om cu scaun la cap ar fi refuzat, dar eu când eram mic m-am lovit cu capul de scaun și am acceptat.
Așa am ajuns eu să merg de două ori în aceeași zi cu Segway-ul prin Roma.
La turul cu bicicleta, eram deja plictisit pentru că fusesem de mai multe ori în locurile prin care ne-au dus ghizii.
3. Organizare proastă a timpului
Se pare că durata afișată pe site-urile de rezervări turistice nu se pupă cu realitatea.
Aproape am pierdut un bilet la Capela Sistină din cauză că turul cu bicicleta a durat mai mult decât mă așteptam.
De atunci, evit să rezerv mai mult de o activitate pe zi. Dacă totuși o fac, încerc să las cel puțin 3-4 ore între.
Chiar dacă timpul afișat este corect, trebuie ținut în seamă că ești într-un oraș străin și s-ar putea să ajungi mai greu la următoarea destinație.
4. Aveam așteptări nerealiste
Camerele distorsionează realitatea. Chiar și eu, când mă uit la poze de proastă calitate făcute cu telefonul, îmi dau seama că pe ecran arată mult mai bine decât în realitate.
Poate fi vorba de culori sau chiar și de încadrarea în imagine.
Cel mai elocvent exemplu pentru mine a fost Capela Sistină, mai exact celebra „Creație a lui Adam„.
Nu că m-aș fi interesat prea în detaliu, dar eu credeam că e ditamai pictura, care acoperă o mare parte din tavanul bisericii.
Când colo, e doar una din zeci de alte picturi, iar tavanul e atât de departe și de încărcat încât ai nevoie de câteva secunde să te orientezi.
5. Spălatul rufelor
Dacă ai vacanță mai lungă, poate e indicat să te gândești unde îți speli rufele.
Poate hotelul are spălătorie proprie (deși poate fi scump), poate e vreuna în apropiere.
Dar e destul de ușor să împachetezi haine pentru 3-4 zile, poate chiar o săptămână dacă ai bagaj de cală sau nu transpiri ca porcul (vinovat) și poți purta aceleași haine mai multe zile.
Nu știu ce mi-a venit să merg la Roma cu două perechi de blugi când acasă folosesc aceeași pereche zi-de-zi timp de o lună.
Iar despre încălțări, pot trăi cu o singură pereche. Dacă vrei să trăiască și alții, un deodorant de pantofi te poate rezolva.
6. Nu mi-am luat bagaj de cală
Evident că am ajuns la Roma cu un low-cost, doar cu bagajul de mână.
Părea o idee bună. Asta până să ajung să mă gândesc ce suveniruri or să-mi oprească la controlul de securitate.
În plus, efectiv nu mai aveam loc să cumpăr altceva pentru bagajul de mână.
7. Am mâncat la o capcană de turiști
Mult după ce m-am întors, am descoperit legea restaurantelor:
Dacă ospătarul vorbește Engleză și nu mai e nici Dracu în restaurant, acel local e o capcană pentru turiști.
8. Nu eram din Africa
Când un negru te întreabă dacă ești din Aftica, nu e rasism să îl injuri.
Încep prin a-ți da elefanți și diferite brățări, cică făcute de mă-sa (mai târziu, am găsit aceleași chesii în magazinde de suveniruri). Ți le dă pe gratis, îți strâng mâna de mai multe ori, poate mai bagă și câte o poveste lacrimogenă.
Într-un final, îți cer bani. Dacă ești prost și le dai ceva, îți cer mai mult.